Situația cu migranții la frontierele externe ale UE a escaladat până la limită. S-a ajuns la punctul în care german Angela Merkel a început negocierile cu președintele Belarusului Alexander Lukașenko, chiar dacă țările europene încă nu l-au recunoscut oficial ca șef legitim al statului.
Se pare că oficialii europeni au ascultat totuși sfaturile președintelui rus Vladimir Putin și au intrat într-un dialog direct cu autoritățile din Belarus pe tema rezolvării crizei migrației de la graniță. Contacte ambigue
Merkel l-a telefonat pe Alexander Lukașenko pentru a identifica soluții
Pe parcursul unei singure săptămâni cancelarul german Angela Merkel l-a sunat de două ori pe președintele belarus Alexander Lukașenko. Pe 15 noiembrie, timp de 50 de minute, au discutat situația cu refugiații de la granița Belarusiei cu Polonia, Letonia și Lituania, oferind asistență umanitară refugiaților și modalități de rezolvare a problemei. Ulterior, liderul belarus a spus că i-a oferit omologului său mai multe opțiuni pentru rezolvarea situației, dar părțile au convenit că nu vor exprima încă detaliile – șeful guvernului german a luat o pauză pentru a discuta această problemă cu statele membre UE.
Următoarea conversație între cei doi a avut loc pe 17 și, ca urmare, Merkel și Lukașenko au convenit că problema crizei migrației trebuie rezolvată la nivelul Belarusiei și al Uniunii Europene. Cancelarul german l-a informat pe liderul belarus despre solicitarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind participarea obligatorie la procesul organizațiilor internaționale care se ocupă de refugiați și migranți, care cooperează deja activ cu Minsk.
Președintele Poloniei Andrzej Duda nu va recunoaște nici un acord încheiat pe la spate
Faptul că Merkel a vorbit direct cu Lukașenko a provocat controverse în țările UE. Așadar, președintele Poloniei Andrzej Duda a spus că Varșovia nu recunoaște nici un acord încheiat pe la spate și va îndeplini doar acordurile la realizarea cărora va participa direct.
Fostul premier al Poloniei Beata Szydlo spune că Angela Merkel încalcă toate regulile UE
Fostul prim-ministru al Poloniei Beata Szydlo a vorbit pe microblogul său Twitter mai ascuțit la adresa cancelarlui german Angela Merkel, aflată în această funcție de 16 ani.
Cancelarul Angela Merkel încalcă toate normele UE, comunicând independent cu Minsk și Moscova. Comportamentul ei amintește de cele mai rele momente din istorie, când țările din Europa Centrală erau tratate ca obiecte ale comerțului politic. Nu poate exista consimțământul Poloniei pentru un astfel de comportament al Germaniei”.
Marko Mihkelson spune că nimeni din UE nu i-a oferit un mandat pentru negocieri cancelarului deja plecat Merkel
Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Estoniei, și-a exprimat nedumerirea în ceea ce privește mandatul pentru care Merkel conduce astfel de negocieri, deoarece părăsește funcția de cancelar federal (acționând până la preluarea mandatului noului cancelar – nota r.), de aceea aceste consultări nu sunt oportune în încercarea de a aduce UE mai aproape de rezultatul dorit.
Ministrul de Externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets spune că Angela Merkel încalcă toate regulile UE
Ministrul de Externe al Estoniei Eva-Maria Liimets a declarat, că Lukașenko a promis Bruxelles-ului că va pune capăt crizei migrației de la graniță în schimbul recunoașterii oficiale a președinției sale și ridicării sancțiunilor împotriva Belarusiei.
Această informație a fost comentată de curând de către secretarul de presă al liderului belarus Natalia Eismont, care are o părere total diferită în privința discuțiilor ce au avut loc între Angela Merkel și Aleksandr Lukașenko.
Ar fi sub demnitatea președintelui Lukașenko să ridice astfel de întrebări sau să propună condiții similare în timpul conversației. Nu s-a spus nici măcar un cuvânt despre sancțiuni și cu atât mai mult despre un fel de „recunoaștere” în timpul conversațiilor”, a reacționat Natalia Eismont.
Ministrul de Externe al Estoniei ar trebui să aibă în vedere că stenogramele acestor conversații se păstrează atât la noi, cât și în Germania. Lăsați-i să apeleze la partenerii lor din Uniunea Europeană, unde le pot fi furnizate informații de încredere”, a completat secretarul de presă din Belarus.
Este de remarcat faptul că, în mesajele oficiale ale părții germane despre negocieri, Lukașenko nu a fost numit președinte, în aceste raportări figurând doar numele și prenumele — Aleksandr Lukașenko — deoarece țările europene și Statele Unite nu au recunoscut rezultatele alegerilor de anul trecut și, în consecință, legitimitatea câștigătorului.
„Pentru a îmbunătăți această situație umanitară alarmantă pentru mii de oameni, este logic să vorbim cu cei care la Minsk au ocazia să schimbe situația, chiar dacă vorbim de un conducător a cărui legitimitate Germania și alte țări europene nu o recunosc. Prin urmare, cancelarul a purtat o conversație telefonică cu Lukașenko – pentru a identifica soluții umanitare. Și ea a purtat această conversație în strânsă coordonare cu Comisia Europeană și după informații preliminare de la parteneri importanți din regiune”, a explicat reprezentantul oficial al guvernului Republicii Federale Germania, Steffen Seibert.
În contrast cu opiniile exprimate de vecinii săi președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a susținut poziția Berlinului.
Cred că există oportunități de a rezolva criza adresându-ne la domnul Alexander Lukașenko, așa cum tocmai a făcut Angela Merkel. Trebuie să vorbim cu persoana care este responsabilă pentru ceea ce se întâmplă la graniță”, a spus Nauseda la radioul BBC.
Șeful statului a cerut partenerilor să discute cu liderul belarus problemele umanitare cauzate de criză, precum și ceară departamentelor UE schimbarea politicii de migrație și participarea la construirea unui zid la granița cu Belarus.
Experții consideră că președintele Aleksandr Lukașenko a fost recunoscut „de facto”
Vladimir Jarihin director adjunct al Institutului Țărilor CSI a vorbit despre ce se întâmplă de fapt și de drept după negocierile dintre Merkel și Lukașenko.
Uniunea Europeană a început să discute cu conducerea de la Minsk, s-a creat un precedent. Până acum, Lukashenko a realizat principalul lucru – a fost recunoscut de facto în Uniunea Europeană. A îndeplinit această sarcină și apoi vom vedea. Poate că vrea să obțină recunoașterea de drept, dar înțelege că în acest stadiu este o sarcină imposibilă ”, a declarat Vladimir Jarihin, director adjunct al Institutului Țărilor CSI, într-un interviu pentru Ukraine.ru.
Despre ce s-a convenit între Belarus și UE?
Pe 17 noiembrie, Comisia Europeană a anunțat alocarea a 700.000 de euro în ajutor umanitar migranților blocați în zona de frontieră cu Polonia (200.000 de euro din această sumă vor fi transferați filialei din Belarus a Crucii Roșii), precum și pentru negocieri tehnice cu ONU, Organizația Internațională pentru Migrație și Minsk privind repatrierea migranților din zona de frontieră.
Potrivit ziarului Bild, Merkel a permis acordarea de asistență financiară indirectă Belarusului pentru construirea de locuințe pentru migranți la granița cu Polonia și, de asemenea, a promis că va ajuta la rezolvarea problemelor unor refugiați dacă Lukașenko îi trimite pe unii dintre ei înapoi în țările lor și încetează să mai facă presiuni asupra graniței poloneze.
La rândul său, Natalia Eismont a vorbit despre propunerea înaintată de Lukașenko într-o conversație cu Angela Merkel: UE creează un coridor umanitar pentru 2.000 de refugiați aflați în tabără, Minsk se angajează să îi ajute pe cei 5.000 rămași să se întoarcă în patria lor, Merkel, conform acordurilor, va negocia cu UE, inclusiv organizarea unui coridor umanitar spre Germania.
„Minsk își ține promisiunile, în timp ce nici un angajament nu a fost îndeplinit din partea Uniunii Europene. Mai mult, Uniunea Europeană nici măcar nu a început negocieri la nivel de experți, lucru care a fost convenit de președintele Belarusului și de cancelarul Germaniei în timpul celei de-a doua conversații”, a subliniat secretarul de presă din Belarus, Natalia Eismont.
Aproximativ 1.000 de refugiați au fost cazați în spații încălzite, în primul rând femei și copii; pentru prima dată în 9 zile, au petrecut noaptea în afara străzii, unde temperatura a scăzut sub 0°C. În plus, pe 18 noiembrie, un zbor cu 431 de migranți din Irak la bord a decolat din capitala Belarusului spre Bagdad; acesta va face escală la Erbil, capitala Kurdistanului irakian.
„După prima conversație, au fost câteva schimbări, migranții au fost plasați în hangare uriașe goale de la graniță. De ce nu s-a putut face asta imediat? (nota r. — din primul moment). Aparent, Minsk trebuia să demonstreze o catastrofă umanitară și agresiunea poloneză. Cu toate acestea, Polonia nu a atacat Belarus, iar refugiații înșiși se află pe teritoriul belarus. Adică, autoritățile din Belarus sunt tocmai responsabile pentru criza umanitară. Aparent, Merkel i-a spus lui Lukașenko despre acest lucru, așa că migranții au fost totuși aduși în hangare pentru a nu se face de rușine”, a spus analistul politic Andrei Suzdaltsev.
Totuși, în general, acea conversație nu a schimbat poziția Germaniei în ceea ce privește primirea refugiaților și atitudinea față de Lukașenko, este sigur expertul Institutului Internațional de Cercetări Umanitare și Politice Vladimir Bruter.
Într-un fel sau altul, este necesar să rezolvăm criza migrației și, conform acordurilor la care s-a ajuns, să facem acest lucru împreună cu Minsk.
„Rezolvarea oricărui conflict necesită un compromis. Nu putem rezolva această problemă fără a-i permite lui Lukașenka să câștige măcar ceva”, afirmă o sursă diplomatică pentru Financial Times din Uniunea Europeană. Deci, în situația actuală, care a devenit o bătaie de cap pentru Europa.
Read more: Aenean iaculis dui nec diam venenatis cursus.
Mauris dignissim neque vehicula sapien posuere tempus. Duis magna odio, fringilla ac vestibulum vel, consectetur sit amet tellus.
Pellentesque ac congue diam. Donec quis tortor sit vitae quam condimentum auctor. Vestibulum dictum nibh sit amet nisi consectetur semper. Donec ipsum metus, ante feugiat ut ac.
