România vinde arme in Ucraina. Adevărata industrie în care miliardele de euro sunt cifre atât de mici încât nici măcar nu sunt luate în calcul

Views

Zelensky a făcut vizite fulger în Bulgaria și Republica Cehă la începutul lunii iulie 2023 și a ajuns în România pe 10 octombrie. Ce credeți? Produc, exportă sau reexportă Cehia, România și Bulgaria suficiente arme și materii prime pentru a-și menține pozițiile în clasamentul producătorilor de armament? Ce arată cifrele despre vânzările de arme din România către Ucraina?

România vinde Ucrainei muniție și armament de calibru mic și mijlociu, de când Rusia a pornit războiul, anul trecut. Spre deosebire de partenerii săi internaționali, din NATO și UE, Guvernul României face toate eforturile să țină sub preș sprijinul militar și logistic, oricât de mic sau mare ar fi el, pe care țara noastră îl oferă Ucrainei, în războiul cu Rusia, informează PANORAMA.

În ciuda apropourilor pasiv-agresive de la nivel oficial, că România face lucruri pentru Ucraina, dar nu vrea să se laude (din rațiuni de securitate, dar mai ales electorale, a se vedea propaganda AUR și scandalul Bîstroe), publicul nu este informat cu transparență despre acest sprijin. Noroc că unele lucruri le poate vedea cu ochiul liber – primirea refugiaților de război ucraineni sau afluxul rutier, feroviar și maritim de cereale ucrainene, în drumul lor de export către restul lumii.

Tace și face România sau tace de jenă cât de puțin face, de fapt, pentru Ucraina? Nu există informații clare în acest sens, ci doar bănuieli, presupuneri și formulări diplomatice.

Chiar dacă pe 1 iunie, la Bulboaca, în Republica Moldova, președinții Iohannis și Zelenski au semnat o declarație comună, prin care România se angajează să „susțină Ucraina atât timp cât va fi necesar”, inclusiv cu integrarea în NATO, iar Ucraina „apreciază în mod deosebit susținerea politică și practică oferită de România”, prin „primirea de refugiați, tranzit pe teritoriul național al asistenței internaționale, facilitarea exporturilor de cereale, susținere pentru eforturile Ucrainei de apărare națională și creștere a rezilienței, inclusiv creșterea capacităților de apărare”.

În acest context, Panorama publică primele cifre oficiale care atestă că România sprijină într-adevăr militar Ucraina, cel puțin printr-o relație de natură comercială: vânzarea de muniție și armament produs în România, în fabricile-filiale ale companiei de stat Romarm.

Cât a facturat Romarm către Ucraina și câți bani a primit avans de la Kiev, pentru armament românesc?

În mod paradoxal, dar deloc de mirare pentru cum ne-au obișnuit autoritățile de la București, în plin război, Ucraina lipsește cu desăvârșire din lista publică a destinațiilor exporturilor românești de armament, dar și a transporturilor de armament care traversează teritoriul României.  Ucraina nu se regăsește în anul 2022 în rapoartele anuale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, deci exporturi în Ucraina teoretic nu există.

Pentru compania națională de producție de armament Romarm, probabil că o astfel de omisiune i-ar fi anulat rostul obiectului de activitate. Din scriptele Romarm putem afla că România a vândut în 2022 armament Ucrainei și o face și în 2023, dat fiind că ucrainenii au plătit în avans o sumă importantă de bani.

In cifre:
 
45   
milioane de euro facturate de Romarm pentru Ucraina, în 2022
 
110 
milioane de euro plătite în avans de Ucraina către Romarm, în 2022
 

Astfel, Romarm a facturat către Ukrspcexport, compania de stat ucraineană care se ocupă cu importurile și exporturile de armament, suma de peste 222 milioane de lei (aproximativ 45 de milioane de euro, la cursul mediu valutar din 2022). Suma se regăsește în bilanțul contului de clienți 4111 al Romarm, prezentat în raportul administratorilor Romarm, pe anul trecut.

Ucraina, prin Ukrspcexport și „Defence Intell Ucraina” (nu reiese din raport dacă e vorba de o companie sau de serviciul secret al armatei ucrainene), a plătit însă o sumă mult mai mare drept avans către Romarm, pentru a cumpăra produsele militare fabricate în România de filialele companiei naționale românești.

E vorba de un total de peste 540 de milioane de lei (circa 110 milioane de euro, la cursul mediu valutar din 2022). Suma se regăsește în bilanțul contului de clienți creditori 419 al Romarm, prezentat în același raport.

Din raportul administratorilor Romarm nu reiese ce fel de armament a vândut compania în Ucraina, însă Costel Enache, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a confirmat pentru Panorama că este vorba de armament de calibru mic și mijlociu și de muniție „începând de la cartușe de infanterie”.

„E cerere de muniție de calibru mare, încercăm să răspundem cu ceea ce putem să producem. Nici toată Europa nu poate face față la această cerere, nici noi nu putem să facem față. Eforturile sunt conjugate, la nivel internațional, și noi contribuim cu ceea ce putem în momentul de față. Avem în perspectivă dezvoltarea de noi linii (de producție – n.r.), dar chiar dacă investim niște bani astăzi, intră în producție peste ceva timp, care poate să dureze ani”, a explicat Costel Enache, pentru Panorama.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a creat o cerere imensă de produse militare pe câmpul de luptă, așa cum se întâmplă în orice conflict. Pentru Romarm, la fel ca și pentru companiile de armament din întreaga lume, această situație s-a tradus printr-o oportunitate de afaceri.

„În perioada scursă de la data declanșării conflictului armat, CN Romarm SA a încheiat contracte de vânzare produse către parteneri din Ucraina sau pentru noi parteneri din alte state, care aveau ca destinație finală teritoriul ucrainean. Peste 50% din cifra de afaceri a aparatului central pentru anul 2022 se datorează comercializării de produse necesare conflictului armat de la nordul țării”, arată raportul administratorilor Romarm pe anul 2022.

Cifra de afaceri a Romarm, aparatul central, a fost de peste 800 de milioane de lei în 2022. Conform raportului, reiese deci că peste 400 de milioane de lei au fost încasați din relația comercială cu Ucraina.

Valoarea totală a exporturilor făcute de Romarm a fost de aproximativ 110 milioane dolari în 2022, în creștere cu 140% față de 2021, mai arată raportul. Este „o creștere spectaculoasă”, consideră administratorii Romarm în raport, provocată de „nevoile crescute de securitate ale statelor, generate de conflictul în plină desfășurare în Ucraina”.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, în subordinea căruia se află Compania Națională Romarm, a recunoscut într-un interviu pentru Europa Liberă că producția de armament a României a crescut, în contextul războiului din Ucraina, însă a negat că România livrează direct muniție și armament Ucrainei.

UE vrea muniție pentru Ucraina, Romarm nu face față cererii, pentru că e prea încremenită în trecut

Situația precară a industriei de apărare românești nu mai este o enigmă decât pentru nostalgicii epocii comuniste. Efectele acestei lăsări în paragină a unui sector industrial care nu a mai putut ține pasul cu timpurile, fiind grav subfinanțat, se văd în această perioadă, când România ar putea nu doar să sprijine Ucraina cu echipament militar, ci și să câștige bani frumoși. Doar că nu prea mai are cum. Iar Romarm e conștientă de neputința în care se zbate, cu cele 16 filiale ale sale.

„Nu există produse noi pe care să le ofertăm, filialele mulțumindu-se cu starea de fapt actuală, adică producție limitată de capabilitatea tehnologică și uneori managerială”, este una dintre concluziile raportului administratorilor Romarm, pe 2022.

Oficialii Romarm arată că, în ciuda creșterii evidente a pieței de armament, într-o perioadă în care toate statele au tendința de a-și reface sau suplini stocurile de echipamente militare, Romarm nu poate profita comercial de acest lucru. Pentru că nu poate produce ce se cere.

„Din păcate, printre produsele cu căutare extraordinar de mare se află loviturile de artilerie calibru mediu și în special mare, produse care ori nu se mai pot executa în filialele Romarm, ori au termene foarte lungi de execuție și prețuri cu peste 30% mai mari decât competiția. De asemenea, un mare impediment în accesarea piețelor externe îl constituie capacitatea fizică de producție, filialele nereușind să satisfacă comenzi majore într-un timp scurt sau măcar rezonabil”, arată raportul.

Contextul este cât se poate de prielnic pentru industria de armament din toată Europa. UE susține un plan în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru a spori producția de muniție și armament din industria de apărare europeană, pentru Ucraina. Sunt puse la bătaie 500 de milioane de euro de la bugetul european, pentru fabricile de armament din Europa, care intră în joc. Promovat de comisarul european Thierry Breton și aprobat de Parlamentul European pe 1 iunie, planul include și România. Cu condiția să poată face față.

În luna aprilie, Breton a vizitat România, pentru a evalua ce poate oferi România în cadrul acestui plan de sprijin cu muniție pentru Ucraina, care are ca țintă livrarea cât mai rapidă a 1 milion de bucăți de muniție pentru Kiev. El a mers la uzinele de armament Dragomirești și Plopeni, filiale Romarm specializate în producția de proiectile și bombe de artilerie și aviație. Deocamdată, nu e clar însă cu ce concluzii a plecat comisarul european din România, la nivelul UE având loc în continuare negocieri cu privire la cine ce poate produce, pe ce bani și cât de repede.

Armamentul produs de Romarm are căutare mai ales în Africa și Orientul Mijlociu. De aceea, pentru a avea acces serios și pe alte piețe, e nevoie ca industria de apărare românească să-și diversifice portofoliul, apelând și la colaborarea cu companii străine, pentru a produce în special armament de calibru NATO, recomandă administratorii Romarm.

Semnalul de alarmă și filiera Bulgaria. România depinde în întregime de importuri, pentru a fabrica armament

O situație care se acutizează pe an ce trece este dependența industriei de armament a României de importurile de materii prime și materiale energetice (pulberi, explozibili, etc).

În prezent, filialele Romarm sunt dependente total de importuri”, arată administratorii companiei naționale de armament. Ei spun că furnizorii din România au dispărut aproape în totalitate.

La un moment dat, țara noastră își importa toate pulberile necesare fabricării armamentului și munițiilor, din Serbia – stat din afara UE și NATO, al cărei guvern este în strânse relații cu Rusia. Situația nu s-a schimbat nici în prezent, doar că acum importăm masiv din Bulgaria.

În 2022, Romarm a plătit către trei companii din Bulgaria suma totală de peste 215 milioane de lei (aproape 44 milioane de euro, la cursul mediu din 2022), pentru achiziția de materii prime și „materiale energetice”, necesare pentru fabricarea produselor militare ale Romarm.

Costel Enache, președintele consiliului de administrație al Romarm, a declarat pentru Panorama că România nu importă armament din Bulgaria, ci doar materii prime și componente.

Anul trecut, o investigație a jurnaliștilor bulgari de la Bivol arăta că în Ucraina au ajuns, via România și Romarm, niște obuze de fabricație sovietică, din Belarus, care erau atât de vechi și deteriorate, încât ucrainenii le-au returnat bulgarilor, tot via România. La vremea respectivă, directorul Gabriel Țuțu (între timp pus sub acuzare de DNA într-un dosar de corupție și demis) a confirmat că Romarm avea o relație contractuală cu Alguns, compania din Bulgaria care trimisese obuzele în Ucraina, însă a refuzat să dea alte detalii despre tranzacție.

Cele trei companii bulgărești către care au mers banii Romarm în 2022 sunt Biem JSC (aici au ajuns aproape toți banii plătiți de Romarm furnizorilor din Bulgaria)Emco și Obsidian Trade. În raportul administratorilor Romarm nu apare nicio referință la compania bulgărească Alguns.

Biem JSC este una dintre marile companii private de armament din Bulgaria, care are însă un trecut plin de controverse, după cum a arătat o investigație a jurnaliștilor de la OCCRP. Patronul său la vremea respectivă era oligarhul Petar Mangiukov, fost agent al „securității” bulgărești, înainte de 1989, și un apropiat al Partidului Socialist din Bulgaria, de unde se trage și președintele Rumen Radev.

El și unele firme ale sale de armament, inclusiv Biem, au fost implicate în tranzacții cu arme care au ajuns pe frontul din Siria și din Sudanul de Sud. Mangiukov și compania Biem erau descriși de oficialii americani, în telegramele Wikileaks, ca având legături cu crima organizată și traficul de arme.

În contextul dependenței de importurile de materii prime pentru fabricarea armamentului, administratorii Romarm trag un semnal de alarmă în raportul anual:

„Se impune conștientizarea de către autoritățile din România, cu atribuții în domeniu, a amenințării crescute cu privire la imposibilitatea asigurării necesarului de pulberi, explozivi și materiale energetice, necesare în procesul de fabricație al produselor din portofoliul filialelor. (…) Ne aflăm în prezent în situația în care orice stopare a livrărilor de pulberi de către partenerii noștri, din considerente strategice sau pur comerciale, va atrage după sine o situație dezastruoasă pentru Romarm și filiale, tradusă prin imposibilitatea onorării contractelor atât la export cât și, în special, pentru FSNA (forțele sistemului național de apărare – n.red.)”.

Unde s-au dus la export armele și munițiile românești, anul trecut 

Exporturile totale de armament din România au atins și ele un nou record, chiar și fără să punem la socoteală cifrele pentru Ucraina, care nu se regăsesc în rapoartele oficiale ale ANCEX. Valoarea totală a exporturilor de armament românesc, mai puțin pe relația cu Ucraina, s-a ridicat în 2022 la circa 218 milioane de euro. Este o creștere de peste 20% față de anul precedent.

Cel mai mare client de produse militare românești a rămas și anul trecut tot Israelul, care deține în România fabricile de armament ale companiei Elbit Systems. Prezentă aici încă din anii ‘90, firma a ajuns să dețină trei companii și patru fabrici în România, cu peste 800 de angajați. Produsele Elbit sunt făcute în România, la fabricile din Bacău și Măgurele, apoi exportate către Israel, de unde pleacă apoi către destinații din întreaga lume.

În lipsa tabloului general privind exporturile de armament către Ucraina, nu putem ști dacă aceasta a devenit de fapt principalul client de produse militare românești. Cert este că dacă ținem cont doar de sumele facturate în 2022 de Romarm către Ucraina, Kievul ocupă oricum un sigur loc doi în topul clienților militari ai României, pe anul trecut.

Norvegia, care a cumpărat nave de patrulă produse în România, de compania olandeză Damen, a fost un alt client important de echipamente militare. SUA s-au menținut în continuare cu un nivel relativ redus al importurilor de armament din România, față de anii când dominau de departe topul clienților de armamente românești.

Cu o piață internațională a armamentului în fierbere, din cauza războiului pe care Rusia îl continuă în Ucraina, 2023 este și el un an în care fabricile de echipamente militare din întreaga lume, inclusiv din România, nu vor duce lipsă de comenzi.

YouTube video
YouTube video
YouTube video

October 14, 2023

De ce sunt obsedați de ideea neființei, a nimicului -”Das Nichts nichtet”